Conexiunea în familie, garanţia armoniei

0
35

După noi, fericire este atunci când iubești și ești iubit, când poți dărui iubire celor din jurul tău. Dar, cu egoul nostru și cu faptul că o familie ridică multe obligații, este o adevărată problemă.

Acum, toate sistemele sociale (spitale, bănci, case de bătrâni, asigurări sociale, etc) și tehnica existentă, ne fac să nu simțim nevoia de partener.

Familia ideală (lărgită și cu bunici, frați..) ne dă încredere, siguranță, iubire, ajutorul reciproc, etc. deci, care e trăsătura dominantă care ne duce la fericire? Reciprocitatea! Știu că am pe cine iubi și cine să mă iubească, așa cum sunt. Iubești fiindcă e al tău!

Dar aici este o problemă psihologică mare. Omul trebuie să primească de la început calități, educație, unelte cu care să poată face asta, iar oamenii azi nu mai sunt educați cum să se raporteze la celălalt, la familie.

Copiii primesc de mici, deși unii se rușinează, lecții despre educaţie sexuală, în comun, fete și băieți, dar lecții despre cum să conviețuiască împreună, nu! Tinerii ajung să creadă că fericirea este momentul de orgasm din timpul sexului.

Ei nu știu de plăcerea legăturilor corecte, reciproce dintre doi oameni, la un nivel superior, peste animalul din noi. Copiii, tinerii, oamenii, trebuie educați să simtă această legătură interioară, între noi este o legătură reciprocă specială, nu în mine, sau în celălalt, între noi. Nimeni nu se ocupă de asta!

Nici părinții între ei și de aceea nu au ce transmite copiilor, iar la școală nici atât! Dimpotrivă! Deci, dacă reușim sa obținem, în familie, iubirea reciprocă necondiționată, de ce acest lucru ne face fericiți? Fiindcă ne contopim, ne ”amestecăm” unii cu alții. Tot ce este în celălalt este parte integrantă din mine.

Conexiunea asta reală aduce fericire fiindcă e lege a Naturii. Prin asemănarea cu Natura simt veșnicia ei și asta mă face fericit. Dacă nu ajungem la o astfel de conexiune, nu se cheamă familie.

Este tipul de conexiune dintre făt și uterul mamei. Atenție! Conexiunea trebuie să fie reciprocă, fiindcă dacă e unilaterală, este tragic.

Acest lucru, acest tip de conexiune trebuie să-l învețe oamenii, dacă vrem ca noțiunea de familie să supraviețuiască. Această conexiune se transmite de la părinți la copii, ei vor simți asta și atunci vor căuta și ei astfel de relații, de conexiuni între ei, încă de mici.

Această relație de reciprocitate, este necesară și la familia lărgită, în afară de părinți și copii și apoi, conexiunea asta se extinde și la străini.

Conexiune prin care fiecare renunță la egoul său, adică, vede interesul aproapelui înaintea interesului propriu.

 

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts