Puterea Exemplului

0
103

O persoană lucrează, studiază şi primeşte de la societate ceea ce are de primit. Dar vorbim despre atitudinea persoanei faţă de societate, cum se poziţionează singură faţă de aceasta. Dacă tratează societatea ca un altruist, se îngrijeşte de umanitate, atunci poate să vadă ca şi răspuns la asta, că este recompensat cu aceeaşi atitudine. Şi asta îi oferă un sentiment puternic de încredere în viaţă. Dacă el se comportă bine, atunci e mult mai probabil că societatea nu-i va face nici un rău. Cine altcineva poate să-i facă rău, în afară societăţii?

Asta înseamnă că educaţia altruistă este în mod subconştient respectată de oricine.

Întodeauna, peste tot, în fiecare ţară, oamenii vor să-şi înveţe copiii principiile altruiste de bază.

Pe de altă parte- ‘persoana trebuie să fie foarte puternică, trebuie să fie rege, ca să aibă întreaga armată la dispoziţia sa’. Doar în acest caz îşi poate învaţă fiul să fie agresiv, să nu-i pese de nimeni, să nu dăruiască nimic nimănui şi să-i neglijeze pe toţi. Dacă un copil este învăţat să trăiască şi să-i trateze pe toţi aşa, atunci va trebui să se protejeze puternic în viitor. Va trebui să se opună celorlalţi cu puterea unei armate întregi.

Întrebare: Asta pentru că oamenii vor vrea să-i facă rău?

Răspuns: Chiar dacă oamenii nu vor să-i facă rău, persoană trebuie să-şi exprime malitiozitatea faţă de ei într-un fel. Dar cum poate fi posibil, dacă nu are nicio forţă? În acelaşi timp, un altruist, care-i tratează pe ceilalţi bine, nu cere nimic şi nu impune nimic cu forţa celorlaţi. Nu trebuie să se lupte cu ei şi să se protejeze de ei sau să impună forţat ceea ce el vrea dar ceilalţi -nu.

Întrebare: Am un fiu mic ce este la grădiniţă. L-am învăţat să fie cel mai bun de la grădiniţă. De exemplu, nu-i place să înveţe, dar eu vreau ca el să înveţe bine. I-am spus să asculte şi să înveţe, şi apoi va deveni cel mai bun din grădiniţă, apoi din şcoală şi viaţa lui va fi bună. Am făcut bine?

Răspuns: Nu cred că asta este educaţia corectă. Mă îndoiesc că dacă va reuşi în studiile sale, va reuşi apoi şi în viaţă. Vorbim despre atitudinea fiecăruia faţă de societate sau despre un set de cunoștiințe pe care o persoană trebuie să la obţină în viaţa sa. Aceste lucruri sunt diferite.

Întrebare: Haideţi să vorbim despre securitate, este foare interesant pentru mine. Vreau ca, copiii mei să trăiască în siguranţă. Ce ar trebui să-i învăţ? Cum ar trebui să-i educ aşa încât să trăiască în siguranţă?

Răspuns: Ar trebui să-şi iubească vecinul.

Întrebare: Vorbeşti serios? Oamenii şi-au educat în acest fel copiii pe tot parcursul istoriei!

Răspuns: Oamenii vor, dar nu se descurcă cu asta, pentru că ei nu dau un aşa exemplu. În timp ce educaţia veritabilă poate fi făcută doar prin intermediul exemplului. Când o persoană apucă un ciocan, copilul apucă şi el, copiind astfel acţiunea adultului. O persoană dă un exemplu de atitudine altruistă faţă de ceilalţi, propriului copil, când îl sfătuieşte să fie altruist? Nu, nu o face. Şi dacă-i aşa, atunci copilul se gândeşte că părinţii lui trăiesc în minciună. El oricum nu poate deosebi minciuna de adevăr.

Copiii învaţă din exemple. Dar oamenii nu le dau exemple. Vorbele lor nu valoreză nimic. Pentru acest motiv pe parcursul istoriei umanitatea a dorit să transfere valorile altruiste generaţiei următoare, dar nu a oferit şi exemplul corespunzător. Pentru acest motiv copiii noştri suferă mai mult decât am făcut-o noi. Şi asta durează de generaţii. O persoană nu are aleagere, trebuie să dea un exemplu copiilor săi, fără niciun cuvânt. Nu contează cât de mult persoană explică copilului său, ce este sau nu este pur, în faţa lui.

 

 

About Lili T

Sunt aici din convingerea că spiritul se hrănește cu învățătură, iar spiritualitatea nu e de vânzare. Iar tu, căutătorule, vei găsi aici un strop dintr-un ocean de înțelepciune. Vino și Vezi!

View All Posts