Articolul zilei, 06 februarie 2017

0
285

[…] De exemplu, mama îmi dă ceva dulce, dar eu, în loc să iau ceea ce-mi dă, vreau să mă ridic la un nivel superior: oare cum a făcut rost de acest desert? Cum de mi-l oferă mie? Vreau să simt exact sentimentul pe care îl are ea pentru mine, dar nu să mă calmez prin faptul că accept să primesc de la ea şi să savurez plăcerea. Așadar, treaba mea nu constă în a primi desertul și, prin urmare, să-mi neutralizez nevoia, dimpotrivă, am nevoie să păstrez neajunsul și să construiesc peste el această atitudine față de Dăruitor, atitudine pe care o are El în această acțiune. Cu alte cuvinte, utilizarea tuturor tipurilor de ascundere este constructivă și de aceia nu vreau ca acestea să dispară, pentru că fără ele cad de pe treapa mea, iar dacă mă înalţ peste ele urc o treaptă, ajung la un nivel de asemănare mai mare cu Dăruitorul. Adică, în loc să am de-a face cu ceea ce El îmi oferă, mă preocup de El.

Aici se ascunde diferența dintre cei care folosesc această lume pentru a se calma umplându-și diversele nevoi care se trezesc în ei și cei care-și folosesc trebuinţele pentru a se ridica peste ele. Acesta este un nivel diferit de utilizare a datelor, pe care ni le livrează Creatorul. Cei care îşi folosesc dorințele primite de sus pentru a se ridica deasupra lor se numesc “cei care urcă”, pentru că folosesc atitudinea Creatorului față de ei în acest scop. Restul, trăiesc în așa fel încât toată atenția lor este asupra delectărilor oferite de Creator. Și aici este toată munca noastră într-un grup – întotdeauna vrem să ne îndreptăm spre împlinire sau spre asemănarea cu Creatorul.

***

 Ați spus că acum este momentul pregătirii pentru detectarea desertului. Ce fel de pregătire este asta?

Pregătiți-vă să puneți atitudinea mamei în locul desertului oferit de ea, în așa fel încât plăcerea datorată asemănării cu atitudinea mamei să fie mai mare decât plăcerea datorată savurării desertului însuși, pricepi? Ce ar trebui să fac? Trebuie să spun că tot egoismul meu,  cu tot conținutul plăcerilor primite de la delectările lui, este mai mic decât plăcerea pe care o simt datorată posibilităţii de a o bucura pe mama. Dar asta o simt în Kelim-urile mele, adică măreția mamei în ochii mei este mai mare decât egoismul meu sau prietenii sunt mai mari decât mine! Trebuie să vorbim despre măreția PRIETENILOR și despre măreția Creatorului. De ce? Pentru că atunci voi fi capabil să aleg conținutul grupului, al Creatorului în raport cu cel personal.

 În acest caz unde, este ascunderea despre care vorbim?

Ascunderea ne ajută să nu ne repezim asupra bomboanelor, ci să construim atitudinea corectă. Ascunderea mă pune în poziția de-a avea o atitudine corectă față de suferința mea și față de Dăruitorul conținutului, pentru că tot ce vreau, pot să-mi pregătesc. Prin urmare, acesta se numește timp de pregătire – ce și când să aleg. În cele din urmă, măreția Creatorului, a grupului și Ravului ar trebui să fie în ochii mei mai mari decât alte conținuturi. Așa avansăm.

 

About Lili T

Sunt aici din convingerea că spiritul se hrănește cu învățătură, iar spiritualitatea nu e de vânzare. Iar tu, căutătorule, vei găsi aici un strop dintr-un ocean de înțelepciune. Vino și Vezi!

View All Posts