Poruncile privitoare la altar

0
282

Se știe că idolatrii încercau să-și construiască templele și să-și ridice idolii pe cel mai înalt loc pe care-l puteau găsi; pe cei mai înalți munti (Deuter- 12. 2). De aceea, părintele nostru Abraham a ales muntele Moria, care era cel mai înalt munte din acele ținuturi, a proclamat acolo unitatea lui Dumnezeu, a desemnat Kibla și a fixat-o exact la apus. Într-adevăr, Sfânta Sfintelor era la apus, cum arată doctorii Legii spunând: Măreția divină se afla la apus. În Ghemara tratatului loma ei au expus cum părintele nostru Abraham a hotărât locul unde să se afle Kibla, adică amplasamentul Sfintei Sfintelor; și, iată, după părerea mea, cauza. Întrucât pe vremea lor era foarte răspândită părerea că e nevoie de un cult al soarelui, care era socotit o zeitate, și cum, bineînțeles, toată lumea se întorcea, atunci când se ruga, spre răsărit, părintele nostru Abraham a luat drept Kibla muntele Moria, deci ca loc pentru altar partea apuseană, spre a întoarce spatele soarelui. Nu vezi ce au făcut israeliții atunci când dezertarea și necredința lor i-au făcut să se întoarcă la păreri desfrânate? Cu spatele întors spre Templul Domnului și cu fata spre răsărit ei se închinau înaintea soarelui, spre răsărit. (Ezechiel. 8, 16). Trebuie să te pătrunzi bine de această observație importantă. Eu nu mă îndoiesc, de altminteri, că locul ales de Abraham într-o viziune profetică era cunoscut de Moise, învățătorul nostru, și de mulți alții; căci Abraham a recomandat ca acel loc să fie consacrat cultului, cum o spune explicit traducătorul caldeean: Abraham s-a închinat și s-a rugat în acest loc și a rostit înaintea Celui Veșnic: Aici urmașii vor venera etc… Dacă în Pentateuh nu se face, totuși, o trimitere explicită și pozitivă, ci doar o aluzie la acest lucru, prin cuvintele Dumnezeu va alege, după părerea mea există trei motive: 1. Ca națiunile păgâne să nu caute să pună mâna pe acest loc și să nu poarte între ele un război nimicitor spre a-l avea, știind că pentru religia israeliților acolo era cel mai de seamă loc de pe pământ; 2. Pentru ca aceia care l-ar stăpâni atunci să nu-l distrugă, pustiindu-l; 3. Iar motivul cel mai puternic: pentru ca fiecare trib să nu încerce a avea acel loc în bucata pe care trebuia s-o stăpânească și să-l cucerească, ceea ce ar fi pricinuit gâlcevi și tulburări, cum existau în legătură cu sacerdoțiul. De aceea s-a poruncit ca altarul central să nu fie înălțat decât după instituirea regalității; în așa fel ca numai regele să poată porunci și ca orice ceartă să înceteze, cum am arătat în cartea Shoftim.

Maimonide – Ghidul celor șovăielnici –Cap.5

About Lili T

"Înțelepciunea strigă pe ulițe, îşi înalţă glasul în pieţe: strigă unde e zarva mai mare, la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei."

View All Posts