ZIUA A TREIA

0
124

„Apoi Dumnezeu a zis: ‚Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ’. Şi aşa a fost. Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. Astfel, a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia.”

Am spus deja că, după corectarea „apei” („Lumina Milosteniei”), „pământul” (dorința ta de a primi) devine capabilă să dea roade, deoarece calitățile apei și ale pământului s-au unit.

În sine, abundența apei este la fel de distructivă pentru viață, ca și pământul uscat. În acest caz, Noe și potopul.

Corecția omului este construită tocmai pe combinația ideală a calităților altruiste și egoiste din sufletul său, „cerurile” și „pământul”, Creatorul și creatura.

Această corecție este numită deplasare de-a lungul „liniei de mijloc”. Amintește-ți această definiție!

Natura ta egoistă înnăscută se numește „pământ” sau linia din stânga.

Calitatea Creatorului, „apa”, dăruirea absolută este linia din dreapta.

Linia de mijloc este ceea ce trebuie să creezi pe cont propriu, combinând linia din dreapta și cea din stânga.

Adică trebuie să combini „apa” cu „pământul” într-un mod complementar, ceea ce ar permite celor două calități să „dea roade”.

Ar trebui să ceri ploaie și nu o furtună, deoarece încă nu ești capabil să dăruiești ca și Creatorul. Cu toate acestea, ești gata să progresezi treptat, începând cu corectarea dorințelor tale egoiste mai mici, așa cum este scris: „Și pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei”. Ulterior, se ridică dorințe brute, ca în „pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor”, urmată de dorințe chiar mai grosiere … până când ochii tăi se deschid complet lumii minunate pe care Creatorul a pregătit-o pentru tine.

Ar trebui să „ceri ploaie”, pentru ca aceste două calități („apă” și „pământ”) să se unească în cele din urmă să crească „Arborele vieții” – o persoană spirituală care percepe întregul univers care există veșnic și în fericire deplină în toate lumile.

Pe vecie, pentru că te identifici cu un suflet etern, în loc de un corp tranzitoriu, începi să îți echivalezi ființa cu sufletul, reducând corpul la adevăratul său rol – o coajă efemeră care îl  însoțește pur și simplu. Această tranziție spre identificarea ta cu sufletul, mai degrabă decât cu trupul, este strict internă, având loc în timp ce dobândești treptat calitatea dăruirii, funcționând corect cu cărțile cabaliste.

Din cartea – Secretele Cărții Eterne

Capitolul 1- Geneza

About Dora

Sunt aici din convingerea că spiritul se hrănește cu învățătură, iar spiritualitatea nu e de vânzare. Iar tu, căutătorule, vei găsi aici un strop dintr-un ocean de înțelepciune. Vino și Vezi!

View All Posts