Necesitatea Altruismului

0
301

NECESITATEA ALTRUISMULUI

necesitatea-altruismuluiIniţial, toţi oamenii erau interconectaţi. Simţeam şi gândeam despre sine precum o singură fiinţă umană, şi acesta este exact modul în care Natura ne tratează. Această fiinţa umană „colectivă” numită „Adam”, nume provenit din cuvântul ebraic Domeh (similar), însemnând similar cu Creatorul, care este deasemeni Unul şi Întreg. Totuşi, în ciuda uniunii noastre iniţiale, pe măsură ce egoismul nostru creştea, ne-am pierdut treptat senzaţia de uniune şi am devenit din ce în ce mai distanţi unii faţa de alţii.

          Cărţile de Cabala scriu că planul Naturii în legătură cu egoismul nostru, este ca acesta să crească pâna când vom realiza că am devenit foarte separaţi şi că ne urâm unii pe alţii. Logica din spatele planului, este ca mai întâi trebuie să ne simţim ca o singură entitate şi apoi să devenim entităţi egoiste şi detaşate. Doar atunci vom realiza că suntem în completa opoziţie faţă de Creator, şi total egoişti.

          Mai mult, aceasta este singura noastră modalitate de a conştientiza că egoismul este negativ, nesatisfăcător şi în final fără speranţă. Dupa cum am mai spus, egoismul ne separă unii de alţii şi de Natură. Dar pentru a schimba aceasta, trebuie sa ne dăm mai întâi seama care este situaţia. Aceasta ne va duce în faza de a dori schimbarea, şi să găsim în mod independent o modalitate de a ne transforma în persoane altruiste, reconectate cu toată umanitatea şi cu Natura – Creatorul. În fond, noi deja am afirmat că dorinţa este motorul schimbării.

student Cabalistul Yehuda Ashlag scrie că intrarea Luminii Superioare în dorinţă şi despărţirea de aceasta, crează un recipient potrivit pentru scopul său: altruismul. Cu alte cuvinte, dacă dorim să simţim uniunea cu Creatorul, trebuie întâi sa fim uniţi cu El, şi apoi să experimentăm pierderea acestei uniuni. Experimentând ambele stări, vom fi capabili să facem o alegere conştientă, deoarece conştienţa este necesară pentru o adevarată uniune. Putem compara acest proces cu un copil care se simte conectat cu părinţii săi în faza copilăriei timpurii, simte că este rebel în adolescenţă şi în final, pe masură ce copilul devine adult, înţelege şi justifică modul în care a fost educat.

De fapt, altruismul nu este o opţiune. Doar pare, ca şi cum noi am putea să alegem dacă putem fi egoişti sau altruişti. Dar dacă examinăm Natura, observăm că altruismul este legea fundamentală a naturii. De exemplu, fiecare celulă din organismul uman, este în mod inerent egoistă. Dar ca să existăm, trebuie să-şi reprime tendinţele egoiste, pentru binele corpului. Recompensa pentru această celulă este că experimentează nu doar propria existenţă, dar şi viaţa întregului corp.

          Noi, deasemeni, trebuie să dezvoltăm conexiuni similare unii faţă de alţii. Apoi, cu cât avem mai mult succes în realizarea legăturii, cu atât mai mult vom simţi existenţa eternă a lui Adam, în locul existenţei noastre fizice trecătoare.

          În special astăzi, altruismul a devenit esenţial pentru supravieţuirea noastră. A devenit evident că suntem toţi conectaţi şi dependenţi unul faţă de celălalt. Această dependentă produce o nouă şi foarte precisă definiţie a altruismului: orice act sau intenţie ce provine din nevoia de conectare a umanităţii într-o singură entitate, este considerată altruistă. Prin extensie, orice act sau intenţie care nu este focalizată pe uniunea umanităţii, este egoistă.

          Rezultă că opoziţia noastră faţă de natură este sursa tuturor suferinţelor pe care le vedem în lume. Orice altceva în Natură – minerale, plante, şi animale – urmează în mod instinctiv legea altruistă a Naturii. Doar comportamentul uman este în contrast cu restul Naturii şi cu Creatorul.

          Mai mult, suferinţa pe care o vedem în jurul nostru, nu este doar a noastră. Toate celelalte părţi ale Naturii suferă din cauza acţiunilor noastre greşite. Dacă fiecare parte a Naturii urmează în mod instinctiv această lege, şi doar omul nu o face, atunci omul este singurul element corupt din Natură. Pe scurt, când ne corectăm pe noi de la stadiul de egoism la cel de altruism, orice altceva va fi corectat, şi implicit – ecologia, foametea, războiul şi societatea în general.

Din cartea

CABALA REVELATĂ – Ghidul Personal Pentru o Viaţă Mai Liniştită”

Capitolul 1 – Cabala: Atunci si Acum

About Mirela S.

Mirela - Autor, Content Marketing Strategist, Blogger, Project-Manager, Inginer, Mama, Sotie… dar mai presus de toate, este o veșnică studentă. Pasiunea sa pentru studiu nu se restrânge la un singur domeniu. Din anul 2007 studiaza Cabala.

"Cine sunt eu? Aceasta este una dintre cele mai grele și profunde întrebări pe care cineva le poate pune. Ne închipuim că știm cine suntem, dar… găsim oare răspunsul pe parcursul unei singure vieți petrecută pe această planetă? Putem oare transpune în cuvinte umane esența ce ne cuprinde? Aici și Acum sunt un om, sunt o ființă ce a primit un corp uman. O ființă umană care, “limitată” fiind de corpul primit, încearcă să stabilească o conexiune între inimă și rațiune, conexiune care să-i dea într-o zi răspunsul la întrebarea “Cine sunt Eu?”.

… Sunt tot ce nu doar sunt și mult mai mult. La fel ca tine și ca orice suflet care a acceptat în aceste vremuri provocarea de a experimenta o viață într-un trup uman, pe această planetă minunată."

Visit My Website
View All Posts