În fiecare lucru trebuie să discernem între Lumină și Kli

0
323

Rabaș – Etapele Scării – Articolul Nr. 25, 1984-85

În fiecare lucru trebuie să-l discernem între Lumină și Kli [vas], adică între Dăruitorul, care este Creatorul și primitorul, care este creatura.

Și din moment ce nu există lumină fără Kli, adică dacă nu există nimeni care să o atingă, atunci cine poate vorbi despre ea? Prin urmare, putem vorbi doar despre lumina care este îmbrăcată într-un Kli, adică abundența pe care Dăruitorul o dă trupului, și anume măsura impresiei trupului din abundența care se revarsă asupra lui. Trebuie să credem că tot ceea ce o persoană primește în trupul său vine de la El, atât corporalitatea, cât și spiritualitatea, deoarece se știe că în lume nu există altă forță care să-l afecteze.

De aceea, atunci când o persoană începe să intre în lucrarea Creatorului, trebuie să-i mulțumescă  și să-l laude pe Creator, căci acesta este începutul omului în muncă. Așa începe ordinea lucrării, deoarece înțelepții noștri au spus: „Omul trebuie întotdeauna să aducă laudă Creatorului și apoi să se roage. De unde știm asta? De la Moise, după cum este scris: „În vremea aceea, m-am rugat Domnului şi am zis:”și după cum este scris, „Stăpâne Doamne! Tu ai început să arăți robului Tău mărirea…” și apoi, „Lasă-mă, Te rog, să trec şi să văd ţara aceea bună”(Berachot 32a).

Prin urmare, când începe să mulțumească Creatorului, el trebuie mai întâi să mulțumească pentru crearea lumii, așa cum spunem în timpul rugăciunii: „ Binecuvântat este Acela care a spus: Să ia ființă lumea!” și apoi începe munca. Adică în ce măsură îi poate mulțumi Creatorului pentru crearea lumii. Cu alte cuvinte, marimea plăcerii este în funcție de gradul de recunoștință.

Aici începe cercetarea adevărului și a falsului, iar aici se află diferența dintre munca individului și munca publicului, adică între cel pentru care Tora este măiestria sa sau nu. Înțelesul este așa cum a explicat Baal HaSulam: Tora este măiestrie sa înseamnă că, prin Tora, el dorește să fie răsplătit cu credință. Sau, potrivit oamenilor care aparțin publicului larg, însemnând că ei studiază Tora pentru a fi răsplătiți cu lumea viitoare, adică pentru a primi, și nu ca cei care individual se angajează pentru a dărui.

Când o persoană începe să laude Creatorul, există o examinare a adevărului și a falsului. De obicei, atunci când trebuie să-i mulțumească unei alte persoane pentru că l-a ajutat, măsura recunoștinței este conform măsurii în care simte că a fost ajutat. Prin urmare, atunci când o persoană începe să mulțumească Creatorului pentru ceea ce El i-a dat, trupul începe să se gândească la beneficiile pe care El i le-a făcut și, în măsura în care este impresionat de beneficiul pe care l-a primit, este și măsura recunoștinței.

De aceea, atunci când o persoană spune: „Binecuvântat este Acela care a spus: Să ia ființă lumea!”, depinde și de măsura în care se bucură de lume. În acel moment, trupul începe să-i arate că îi lipsește corporalitatea și îi lipsește spiritualitatea și nu-l lasă să-i aducă laude Creatorului. În acel moment are mult de lucru, deoarece atunci el trebuie să meargă deasupra rațiunii și să creadă că, Creatorul face numai bine pentru el și că există de asemenea și o examinare a adevărului și a falsului.

Deoarece numele general al Creatorului este Cel Bun și Binefăcător, necesită multă muncă să credem mai presus de rațiune că El este bun și face bine. De aici rezultă că atunci când o persoană începe să creeze lauda Creatorului, are la ce să se roage pentru ca să poată merge mai presus de rațiune. În prealabil, nu a existat o mare lipsă de credință în Creator deasupra rațiunii, dar acum el simte lipsa de credință și trebuie să învețe Tora, astfel încât lumina din ea să-l reformeze.

Se pare că dorința lui de a stabili o laudă Creatorului îl face să aibă o deficiență. Când are o deficiență, o numim Kli (vas), în măsura în care impresia lui este că este departe de a fi deplin, are un loc de muncă și o nevoie de rugăciune și de Tora.

Cu toate acestea, există o altă deficiență: uneori, o persoană își vede neputința, renunță și fuge de luptă. În acea vreme, toate plăcerile pe care le primește sunt doar dacă uită de situația sa, ceea ce înseamnă că nu se gândește la spiritualitate, sau poate să doarmă, adică să simtă o mare plăcere în somn. Acest lucru nu se întâmplă pentru că în acel moment el primește din somn o plăcere specială, ci pentru că atunci când doarme el nu își amintește de muncă. Aceasta este plăcerea lui, pentru că ori de câte ori își amintește despre lucru, corpul îi aduce imediat disperare și umilință.

De aceea, o persoană trebuie să aibă întotdeauna grijă să nu cadă în disperare, cu alte cuvinte că are  această stare de suferință pentru că vede că nu poate continua munca. Acesta este motivul pentru care Baal HaSulam a spus că trebuie să fii reținut să te critici singur, cu excepția cazului în care aloci pentru asta un moment special, și nu ori de câte ori corpul îți spune să te întrebi. Mai degrabă, ar trebui să-i spui corpului: „Am un moment special pentru a mă critica dacă merg în conformitate cu linia pe care am primit-o sau am ieșit din linia corectă. Acum mă angajez în Tora și în rugăciune și sunt sigur că Creatorul mă va ajuta în măsura în care El a ajutat pe toți slujitorii Lui care voiau să meargă pe calea cea bună și să atingă scopul pentru care au fost creați”.

În articolul meu precedent și în articolul nr. 11/1984-85 am scris că trebuie să spunem opusul a ceea ce ne spune corpul. Și prin aceasta vom înțelege întrebarea din Zohar și răspunsul ei (Behukotai, punctul 18): „Să le împliniţi”. El întreabă: „Ce înseamnă „să le împliniţi”?” când a spus deja „Să păziţi poruncile Mele”, de ce și „să le împliniți”? El răspunde că cel care îndeplinește Mițvot ale Torei și urmează căile Lui, este ca și cum el l-a făcut pe Cel de sus. Creatorul a spus: „Este ca și cum el M-ar fi făcut” și El îl recunoaște. Prin urmare, „să le împliniți” ca lege și hotărâre”, până acum cuvintele lui.

Acest răspuns pare foarte derutant. Cum se poate spune că prin păstrarea Torei și Mițvot îl facem pe Cel de sus? La urma urmei, „întregul pământ este plin de gloria Lui”, chiar înainte ca aceste creaturi să fi respectat Tora și Mițvot. Deci, ce înseamnă „ca și cum M-au făcut”?

Așa cum am spus mai sus, nu vorbim despre o lumină fără un Kli, căci cine discerne că există lumină? Când există un Kli, acesta obține lumina. Prin urmare, atunci când spunem că scopul creației este de a face bine creațiilor Sale, asta se referă numai la creaturi atunci când primesc încântare și plăcere. Acest lucru este privit ca având un Kli, iar Kli îl atinge într-un mod în care ei primesc de la Creator doar încântare și plăcere. Dar când creaturile nu primesc de la El încântare și plăcere, se ridică întrebarea: „Cui apare numele Creatorului, Cel Bun care face bine?”

Din acest motiv, pentru ca numele Creatorului, numele general al tuturor numelor – Cel Bun care face bine – să fie revelat,  și creaturile să primească bucuria și plăcerea de la Creator, pentru ca beneficiul Său să fie complet, ceea ce înseamnă că nu va fi nici o rușine în dar, de aici a existat Țimțum și ascunderea, în care nu putem atinge și nu putem simți binele înainte de a ne califica pe noi înșine cu vase de dăruire, care înseamnă echivalența formei. Se pare că atunci numele, Cel Bun care face bine, nu este dezvăluit, iar creaturile  nu simt Creatorul și de aceea există oameni răi care nu cred în Creator.

Pentru ca numele Său să fie descoperit în lume înaintea tuturor, toată necesitatea Kelim este echivalența formei. Și pentru a avea capacitatea de a dobândi vase de dăruire, care sunt Kelim (vasele) de echivalență a formei, putem obține acest lucru numai prin păstrarea Torei și Mițvot. Adică, în timp ce respectăm Tora și Mițvot, trebuie să ne îndreptăm atenția asupra faptului că această respectare va fi pentru a ridica gloria lui Israel.

Israel înseamnă literal Yașar-El [direct la Creator], când acțiunile sunt direct către Creator și nu pentru propriul beneficiu. Aceasta se numește „echivalența formei”. În cuvintele sfântului Zohar, aceasta se numește „ridicarea Șchinei [Divinității] din praf”, deoarece spiritualitatea nu este onorată în ochii noștri, astfel încât să putem spune corpului nostru că este un mare privilegiul de a putea sluji Creatorului, iar apoi corpul să se predea și să se anuleze înainte Kdușa (sfințeniei). Acesta este sensul a ceea ce spune Zohar-ul sfânt, prin „umblați în legile Mele și păziți poruncile Mele”, prin aceasta „Și faceți-le”, adică să îl faci pe Cel de sus. Cu alte cuvinte, prin aceasta faceți ca numele Creatorului să fie dezvăluit ca Cel Bun care face bine, ceea ce înseamnă că toată lumea va simți binele pentru că veți fi răsplătiți cu echivalența de formă.

About I-D

Sunt aici din respect pentru acei tăcuți traducători din umbră, care s-au trudit conviși că spiritul se hrănește cu învățătură, iar spiritualitatea nu e de vânzare. Iar tu, căutătorule, găsești aici tot plinul inimii lor.

Vino și Vezi!

View All Posts